Pulsul sportului românesc

Majoritatea oamenilor iubesc sportul românesc și îl acceptă așa cum e, ca pe un prieten din copilărie care are momentan probleme financiare, dar care în continuare e sufletul distracției la petreceri, așa că toată lumea vrea să îl aibă în preajmă. Nu e un secret că sportul românesc e subfinanțat, că sportivii trebuie să se descurce adesea pe cont propriu sau susținuți de familie și că în ultimii 25 de ani, au avut loc restructurări în însăși esența organizațiilor sportive, care au schimbat destul de mult modul în care acestea funcționează. Totuși, cu bune și cu rele, sportul este al nostru, al tuturor.

De ce iubim sportul?

Pe lângă beneficiile evidente pentru sănătate (sportul menține sănătatea psihicului, contribuie la buna funcționare a organismului și la eliberarea energiei pe tot parcursul zilei), sportul ne face mai fericiți. Cu toate acestea, România nu ocupă un loc fruntaș în clasamentul țărilor în care indivizii practică cu regularitate un sport, fiind întrecută fără doar și poate de multe țări europene, precum Germania, Franța, țările Benelux, țările nordice și chiar de câteva țări din sud. Totuși, chiar dacă nu toți românii se trezesc la 7 dimineața și încep să dea ture de stadioane, majoritatea au sportul în sânge. Preferăm însă să fim cei care urmăresc spectacolul de pe margine, din fața televizoarelor sau din casele de pariuri, dedicându-ne trup și suflet acelor momente pline de suspans care ne fac să uităm temporar de grijile vieții cotidiene. Indiferent că e vorba de UEFA Champions League, de Wimbledon, de Jocurile Olimpice sau de Campionatul European de handbal feminin, românii umplu stadioane de pretutindeni, strigă din toți rărunchii, plâng de fericire și de tristețe împreună cu sportivii, iar apoi discută evenimentul o săptămână întreagă în pauzele de la serviciu.

Probabil că dragostea pentru sport provine din nevoia de a fi acceptat, cu bune cu rele, la fel cum și sportul românesc este acceptat și apreciat în ciuda neajunsurilor sale. Poate că îi face pe oameni să își amintească de vremurile în care băteau fericiți mingea în fața blocului, între două bare de bătut covoare, iar singura lor grijă apărea în momentul în care spărgeau geamul vecinului. Sportul e apreciat pentru că e ușor de înțeles, iar odată înțeles, creează comunități unite prin același spirit și aceleași principii. Sportul face oamenii să își lase diferențele la o parte și să se bucure împreună, exact ca în copilărie, când formai echipe cu oameni pe care abia îi cunoscusei, dar în care aveai o încredere de nemăsurat.